Fabule


Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Cocoşul şi vulpoiul

                        Într-un copac, pe-o creangă, sta un cocoş de pază.

                        Era bătrân cocoşul şi-avea o minte trează.

                        – Prietene – cu dulce glas, i se-adresează un vulpoi –

                        Te-nştiinţez că de acum nicicând nu vom mai fi-n război.

                        E pace generală –

                        Şi poţi, fără-ndoială,

                        Să vii să te sărut.

                        Te-aştept să-mi faci plăcerea chiar în acest minut,

                        Căci douăzeci de poşte am azi de străbătut.

                        Ai tăi şi tu, de bună seamă,

                        Vă veţi vedea de treburi, fără teamă.

                        Din partea noastră-a tuturor – tot sprijinul, ca de la fraţi.

                        Puteţi din astă-seară în voie să jucaţi.

                        Deci, vino să primeşti

                        Sărutul dragostei frăţeşti.

                        – Amicul meu, cocoşu-i spune, să ştii că pentru mine

                        Nu cred că este

                        O mult mai bună veste

                        Decât e cea a unei păci depline

                        Şi-s bucuros s-o aflu de la tine.

                        Dar, iată, că zăresc venind încoace pe cărare

                        Doi câini de vânătoare.

                        Mai mult ca sigur este

                        Că-s curieri şi-aduc aceeaşi veste.

                        Aleargă şi-ntr-o clipă au să ajungă-aici;

                        Cobor ca, împreună, să fim cu toţi amici.

                        – Adio, mă grăbesc, vulpoiul îi vorbi.

                        Am de parcurs drum lung. Rămâne-n altă zi

                        Succesul să-l cinstim. Să fie sigur, a fugit,

                        De stratagema sa nemulţumit.

                        Râzând, cocoşul cel bătrân şi-a zis, deplin satisfăcut:

                        „Să poţi să-nşeli pe-nşelător, de două ori e mai plăcut!”