Fabule

Abonează-te la fluxul RSS

Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Măgarul cu bureţi de mare şi cel cu sare în spinare

                        Mai ţanţoş ca-mpăraţii romani, un cărăuş

                        Mâna cu sârg

                        Doi măgăruşi,

                        La drum, spre târg.

                        Unul, fără bici sau pinteni,

                        Tropăia cu paşii sprinteni

                        Cu bureţi de mare-n sac,

                        Lângă celălalt, – posac

                        Şi greoi ca unul care

                        E ursit să care sare.

                        În tropot de copite şi-n cânt de zurgălăi,

                        Trecură munţi şi punţi şi căi şi văi

                        Şi-ajunseră în zarea cu lanuri verzi de grâu,

                        La vadul dinainte ştiut, al unui râu.

                        C-un băţ în mâna dreaptă-n loc de frâu,

                        Încălecând, ca un mocan, pe deşelate,

                        Pe măgăruşul cu bureţi în spate,

                        Îl mână dindărăt pe cel cu sare

                        Pe unde nu e apa tocmai mare.

                        Dar zadarnică e cazna,

                        Că Măgarul pleacă razna

                        Şi-nfundându-se-ntr-o groapă

                        Sarea se topeşte-n apă

                        Şi de greutate-l scapă.

                        Cel cu bureţi, fireşte, văzând isprava lui,

                        Îşi părăseşte vadul, pornind şi el haihui

                        Şi – bâldâbâc – alunecând în groapă,

                        Măgar, samar şi călăreţ s-adapă!

                        Bureţii, îmbibaţi şi grei,

                        Îl trag şi pe nepricopsitul

                        De măgăruş, la fund cu ei.

                        Şi cărăuşul îşi găsea sfârşitul

                        De nu sărea să-l scape nu-ştiu-cine.

 

                        Cu ochii-n patru, vezi doar ce-i de tine

                        Şi nu maimuţări pe orişicine!