Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Cântec

                        Zice vodă: – „Iar la greu!

                        Dragii moşului, în ţară.

                        Vin păgânii foc şi pară,

                        Dar cum vin s-or duce iară,

                        Procleţii lui Dumnezeu!

                        De vom prinde-n ţară turcii,

                        Să le dăm, şi voi şi eu,

                        Cinstea furcii!”

 

                        Zice vodă: – „Bateţi voi

                        Marginea, că e mai bine!

                        Ce-i la mijloc, las pe mine!

                        Cu ei numai iadul ţine,

                        Iar Hristos e-n rând cu noi!

                        Haide, să le stârpim răsadul,

                        Că e plin de marţafoi

                        Ţarigradul!”

 

                        Vodă-n sârg a şi purces;

                        După ei oştirea-n fugă.

                        Uite, turcii lasă rugă,

                        Lasă tot şi-o rup la fugă,

                        Nu mai ştiu ce-i deal, ce-i şes.

                        Care-o fi scăpat din gloată

                        Nu şi-a mai venit în ori

                        Viaţa toată…

 

                        Zice vodă: – „Sănătoşi,

                        Dragii moşului, cu bine!

                        Roat-acum pe lângă mine,

                        Naiu-n mâini, şi cupe pline,

                        Pe-obiceiul din strămoşi.

                        Cu voinicii-mi place traiul,

                        Ori îi văd cu spada-n mâini,

                        Ori cu naiul.”

 

                        Zice vodă: – „După vremi

                        Mulţi păgâni am dat de smintă!

                        Să-i mai judeci când s-alintă, –

                        Când eşti bun şi ai o flintă,

                        Nici de dracul nu te temi.

                        Turcii-s mulţi, de-opresc cu palma

                        Prutul tot, dar când ne văd

                        Fug de-a valma.”

 

                        Şi-acum fiul lui Bogdan

                        Din brâu spada şi-o dezleagă,

                        Şi-a plecat cu oastea-ntreagă

                        Loc de sfânt locaş s-aleagă,

                        Căci aşa ştia Ştefan:

                        Unde-i loc să sapi morminte

                        De păgâni, e loc să nalţi

                        Case sfinte.