Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer

                        GOETHE

 

                        Spun popoare, sclavii, regii

                        Că din câte-n lume-avem,

                        Numai personalitatea

                        Este binele suprem.

 

                        *

 

                        Nu faci efect; nesimţitori

                        Rămân cu toţii? Fii pe pace:

                        Când piatra cade-n mlaştină,

                        Ea nici un cerc nu face.

 

                        *

 

                        Ca-n ziua care lumii te dete, în tării

                        Sta soarele în crugu-i spre-a saluta planeţii;

 

                        Crescuşi dup-acea lege, de ea şi azi te ţii,

                        Cum o urmaşi pe-atuncea, păşind în drumul vieţii.

                        Nu scapi de tine însuţi, cum eşti trebui să fii:

                        Din vechi ne-o spun aceasta sibile şi profeţii,

                        Şi nici un timp cu nici o putere laolaltă

                        Nu frâng tiparul formei, ce vie se dezvoltă.

 

                        LUCREŢIU

 

                        Vezi prin oraş frecându-se cela şi iar la palatu-i

                        Vine degrabă, deşi de urât fugise de dânsul,

                        Mai îndemână deloc nu se simte aici ori aiurea.

                        Vezi-l mânând telegarii; la ţară aleargă c-o grabă,

                        Parcă goneşte cu zor să stingă vro casă aprinsă,

                        Dar abia dă de pragul vilei de ţară şi cască.

                        Greu se-ntinde pe somn, ori caută alte petreceri,

                        Ori dorit de oraş, se-ntoarce să-l treiere iarăşi.

 

                        HORAŢIU

 

                        Pietre scumpe, marmură, fildeş, icoane şi statui,

                        Bani, veşminte vopsite-n getulică purpură – mulţi sunt

                        Ce nu le au? Iar unii nici grijă nu duc să le aibă.

 

                        *

 

                        Cerul deasupra-ţi schimbi, nu sufletul, marea trecând-o.

 

                        GELLERT

 

                        Cele mai bune daruri sunt

                        Cu-admiratori puţini de tot.

                        Căci cei mai mulţi de pre pământ

                        Ce-i rău drept bine îl socot.

 

                        Aceasta orişicând se vede

                        Şi ca o ciumă pare-a fi.

                        Dar eu mă îndoiesc a crede

                        De ea că ne vom mântui.

 

                        Un singur mijloc am în minte,

                        Dar greu şi nu cred să se poată:

 

                        Nătângii toţi să prindă minte,

                        Dar vai! n-or prinde niciodată.

 

                        Ei văd cu ochii, nu cu mintea,

                        Nu ştiu al lucrurilor preţ:

                        Admiră vecinic cele proaste,

                        Nicicând nu ştiu ce este bun.