Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Un imn preasfintei gramatice

                        Te salut pe tine, – articol cauzal şi omogen,

                        Indirect contras în fraza cu subiectul epicen!

                        Voi, interjecţiuni concrete şi-optative principale,

                        Rădăcini prin apoziţii singular adjectivale,

                        Voi, cantitative – abstracte subiective-n viitor,

                        Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor,

                        Vă salut! Şi tot asemeni te salut, o, prezumtive,

                        Număr genitiv în cazul numelor intranzitive.

                        Tu, obiect concret şi simplu, tu, circumstanţial de loc,

                        Locativ pasiv, conjuncţii, complimente reciproc!

                        Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine,

                        Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine?

                        Cardinale – acuzative, virgulă şi period,

                        Două puncte – adversative strict coordonate-n mod

                        Şi superlativ prezinte derivat din vocative,

                        Prin vocala secundară cu terminaţiuni pasive,

                        Declinări adverbiale negative-n absolut

                        Cu perfecte – adversative sufixate-n atribut,

                        Relativ invers compuse prin adverbe ca moţiune,

                        Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune,

                        Mod superlativ generic omonim adversativ,

                        Plenison ca negaţiune, iar în fond apelativ

                        Cu prefix şi cu gerunzii posesivo – cardinale,

                        Morfologice prin sunet şi prin stări adverbiale.

                        Daţi cu fuga sinonime prin funcţiune şi raport,

                        Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort!

                        Dar în locu-i înviară prezumtive şi oblice

                        Şi-un dubitativ pro – contra ortografico – propice.

                        Propoziţii şi-apoziţii ce ne-arată rupt anume

                        Locul timpului şi cauza modului unui pronume

                        Prefixat dintr-un adverb feminin cu derivate

                        Prin triftongii declinării verbelor neregulate.

                        Ce-aţi făcut, o, voi ai ţării prea războinici voievozi,

                        Pentru înaintarea noastră? V-aţi luptat nişte nerozi

                        Cu tătari, cu turci, cu unguri? Luptă-i asta? Alte lupte

                        Purtăm noi, mai glorioase, cu învingeri neîntrerupte,

                        Cu negaţii şi-afirmaţii şi-optativul indirect,

                        Al interogării proprii şi-al pasivului perfect.

                        Iată, se deschide cerul şi dintr-însul cad nespuse

                        Şi contrarii şi contrase şi opuse şi compuse

                        Cu diftongi şi relative, şi-ablative, şi vibrante,

                        Şi jumări şi fleici şi-ntreaga tabără de consonante:

                        Labiale şi dentale şi nazale şi minuni,

                        Ps! br! hr! he! ho! ha, huide, şi alte asemeni conjuncţiuni,

                        Către, spre, prin, la, în, peste, de la, din şi-ntr-un ulcior

                        Joac-o sârbă vocativul unison într-un picior

                        Cu funcţiuni şi cu rapoarte şi-alergând în fund li-e ţelul

                        Spre azbuchevedeglagoldobreiestjivetezelu

                        Şi-o harababură sfântă văd, mă tulbur, cad, mă-nchin:

                        Să trăiască-n veci sintaxa! Aleluia şi amin!