Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Dragoste învrăjbită

                        Fata sta la poartă, mă-sa la prilaz

                        Nu ştiu ce-avea fata, că-i era necaz

                        Şi umbla de colo până colo beată.

                        O vedea şi mă-sa că e supărată

                        Şi că-i joacă-n lacrimi ochii arşi de foc,

                        O vedea prin casă că se învârte-n loc;

                        Prinde-n mâini un lucru numai ca să-l prindă,

                        Iese-n tindă, intră, iarăşi iese-n tindă

                        Şi frământă casa cu nimic, aşa.

                        Ieri, cât a fost ziuă, nu s-astâmpăra

                        Nici cât baţi în palme, şi-alerga silhuie,

                        O trudea vreo taină şi-ar fi vrut s-o spună

                        Şi de multă trudă, n-a vorbit deloc.

                        S-a culcat în urmă supărată foc

                        Şi prin somn întruna a vorbit cu şoapte.

                        Astă-dimineaţă s-a sculat de noapte

                        Şi-a tors două fuse până s-au sculat

                        Ceilalţi ai casei. Şi-avea plânsă faţa.

                        N-a vrut să mănânce. Toată dimineaţa

                        N-a vorbit nici două, iar când a-nceput

                        Mă-sa cu ocară, fata s-a făcut

                        Albă şi-apoi verde şi-a izbit din mână

                        Fusul plin şi furca şi-a umplut de lână

                        Laviţele vetrei. Bine, fă, dar ce-i?

                        A luat în urmă cusătura ei

                        Cea cu flori cămaşă, soare de frumoasă

                        Şi s-a dus în pragul tindei, ca să coasă.

                        Dup-un ceas de vreme, mamă-sa venind

                        Nu ştiu ce să-i spună, s-a crucit privind

                        Cusătura fetei: Nu vezi că se pierde?

                        Unde-ar fi cu galben, ai cusut cu verde;

                        Crucile pe umăr nu le-ai dus în şir.

                        Numără, Simino, numără pe fir;

                        Trei le treci şi două le desparţi deoparte,

                        Ca să iasă forma scrisă ca la carte.

                        Florile altiţei, tu le spânzuri sus,

                        Roşul de pe margini uite cum l-ai pus!

                        Şi-ai cusut cu negrul fluturii pe coate!

                        A văzut Simina greşurile toate

                        Şi-a început să taie cusătura-n rând.

                        Se uita la pânză! dar nebunu-i gând

                        Alerga departe, numai foc şi pară.

                        Când se întoarse-n urmă mamă-sa de-afară

                        Şi-a pus mâna-n şolduri şi-a privit-o drept:

                        Ai stricat, Simino, ce-ai cusut la piept!

                        Ce-a fost bun: păi, uite mânecile-s rele!

                        Ce-ai făcut? Stai beată şi te uiţi la ele!

                        Ea prinzându-şi toate sculele-ntr-un loc

                        Le-azvârli deoparte: Dă-le, mamă, în foc!