– Hai, copăcel,
Ia-ţi umbra şi pleacă,
Ia-ţi frunzele toate
Şi cuibul cu pui,
Ia-ţi umbra şi leagănul mic
De pe cracă
Şi du-te departe,
Şi du-te hai-hui!
Hai, du-te şi tu,
Umbreluţă de soare.
Pe mare există
O insulă mare,
Acolo te-aşteaptă
Un copil care are
Nevoie de tine,
Umbrelă de soare!
Hai, norule alb,
Ia-ţi puiul de ploaie
Şi du-te şi udă
O floare bălaie!
Hai, du-te şi tu,
Chioşc frumos cu sirop,
Porneşte la drum
Pe rotiţe, agale,
Ai grijă să nu treci
Şoseaua pe stop,
Ia-ţi umbra
Şi umbra paharelor tale!
Şi stânca dispare,
Şi-un flutur acuş,
Hai, du-te şi tu,
Minunat pescăruş!
Nisipul şi el se topeşte
În mare,
Şi marea albastră dispare,
Dispare…
Iar eu mă preschimb
În ciulin-mărăcin,
Uscat voi vedea
Pe Zgăibiţă la soare,
Şi umbra lui vrea
Să se plimbe puţin?
Şi umbra lui, iat-o,
Dispare.
E bine să ştie
Oricine visează
Pe lume să fie
Doar soare, doar rază,
Că umbra e bună,
Răcoarea mângâie,
Ne stă la picioare,
Ne stă la călcâie,
Că umbra se-aşează,
E bine să ştii,
În calea luminii
Fierbinţi şi pustii,
Nu poate să meargă
Decât dacă noi
În lumea cea largă
O ducem cu noi.