Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Zburătorul

                        Dragă, dragă surioară,

                        Nu ştii cântecul ce spune

                        Că prin frunze când se strecoară

                        Raza zilei ce apune,

 

                        Zburătorul se aruncă

                        La copila care vine

                        Să culeagă fragi în luncă,

                        Purtând flori la sân ca tine?

 

                        Fragii el din poală-i fură

                        Cu-a sa mână nevăzută,

                        Şi pe frunte şi pe gură

                        El o muşcă ş-o sărută.

 

                        Soro, buza-ţi e muşcată!

                        Fragii, poţi să le duci dorul.

                        Spune, în lunca-ntunecată

                        Nu-ntâlnişi pe Zburătorul?

 

                        Dragă surioară, dragă,

                        Cântecul mai spune încă

                        De-acel duh c-ades se leagă,

                        Când e umbra mai adâncă,

 

                        De copila mândră, albă,

                        Ce culege viorele,

                        Purtând pe ea scumpă salbă,

                        Scumpă salbă de mărgele.

 

                        Salba el râzând i-o strică

                        Cu-o plăcută dezmierdare

                        Şi de fieşce mărgică

                        Lasă-o dulce sărutare.

 

                        Pe sân, dragă, eşti muşcată!

                        Salba, poţi ca să-i duci dorul.

                        Spune, în lunca-ntunecată

                        Nu-ntâlnişi pe Zburătorul?

 

                        Astfel vesel pe-o cărare

                        Glumeau gingaşele fete.

                        Iar în luncă stau la zare

                        Doi voinici cu negre plete

 

                        Şi, cântând în poieniţă,

                        Aninau cu veselie

                        Unu-o salbă-n chinguliţă,

                        Altul flori la pălărie.