Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Românii de pe malurile Dunării

                        „Fă, bădiţă, piatra-n zece

                        La ist mal curând de-i trece,

                        Că suntem de soi român.

                        Nu suntem de neam păgân.

                        Despică Dunărea-n două,

                        Să facem dragoste nouă,

                        Colea-n umbra istor nuci

                        Pe braţe-mi să mi te culci

                        Să facem dragoste dulci.

                        Bădiţă, la chip frumos,

                        Fă-n pădurea cea din dos

                        Că-i găsi un păltinel

                        Să durezi luntre din el,

                        Şi-i găsi două nuiele

                        Să durezi vâsle din ele”.

 

                        „Face-oi, puică, cum mă-nveţi,

                        Face-oi luntre şi lopeţi

                        Să despic Dunărea-n două,

                        Când a ieşi lună nouă”.

                        Iată soarele-a apus,

                        Crai nou se iveşte sus.

                        Mândrul trage din lopată,

                        Trece Dunărea îndată,

                        Iese-n valea înflorită,

                        Vede puica adormită,

                        S-o deştepte-i vine milă,

                        Că-i gingaşă; că-i copilă.

                        Să o lase-i vine dor,

                        C-are faţa de bujor.

                        „Scoală, puică, să mă vezi,

                        Să mă vezi şi să nu crezi.”

                        „Ai venit, ursitul meu?

                        Noroci te-ar Dumnezeu!

                        Vină-n braţe, vin’, bădiţă,

 

                        Să-ţi dau miere din guriţă,

                        Miere de floare de tei,

                        De-i gusta-o să tot cei.”