Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Păsărica mării

                        De trei zile-acum pe mare,

                        Navigând fără-ncetare,

                        Noi pământul l-am zărit!

                        Vântul suflă şi ne-mpinge;

                        Orizonul ne încinge

                        Ca un cerc nemărginit.

 

                        În ce parte se repede,

                        Ochiul omului nu vede

                        Decât umede câmpii.

                        Marea-i lată şi adâncă!

                        Cine ştie mâine încă

                        De-om mai fi printre cei vii?

 

                        Ziua trece, ziua scade

                        Şi pe gânduri omul cade,

                        Suspinând încetişor.

                        Noapte-aduce mii de stele,

                        Varsă-o lacrimă de dor.

 

                        Iar o păsărică vine

                        Prevestind ţărmuri vecine,

                        Liman vesel şi deschis.

                        Pe catarg ea saltă, cântă,

                        Ne uimeşte, ne încântă

                        Şi-apoi zboară ca un vis.

 

                        Într-un suflet cu simţire

                        Astfel glasul de iubire

                        Sună dulce-ncântător,

                        Şi din noaptea-ntunecată

                        Îl trezeşte de-i arată

                        Mult ferice viitor.

 

                        Astfel glasul libertăţii

                        Va suna-n ziua dreptăţii

                        Pentru biata ţara mea,

                        Şi din umbrele durerii

                        Steaua mândră-a învierii

                        Răsări-va pentru ea!