Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS
Sondaj: poezii de toamnă
sau poezii despre şcoală
SEOlium - promovare şi optimizare

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Miezul iernii

                        În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!

                        Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,

                        Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare

                        Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.

 

                        Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios

                        Ca înaltele coloane unui templu maiestos,

                        Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,

                        Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

 

                        O! tablou măreţ, fantastic!… Mii de stele argintii

                        În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.

                        Munţii sunt a lui altare, codrii – organe sonoare

                        Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.

 

                        Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;

                        Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă – nici un pas;

                        Dar ce văd?… în raza lunii o fantasmă se arată…

                        E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!