Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Lena

                        De-or cădea bobii în cinci,

                        Să ştii că eu sunt pe-aici;

                        De-or cădea bobii în doi,

                        Să ştii că sosesc la voi,

                        Să ne iubim amândoi.

                        Iar de-a mai rămânea un,

                        Să ştii că eu vin nebun

                        Pe-o prăjină de alun.

                        Frunză verde salbă moale,

                        Apucai pe drum la vale

                        Ş-ajunsei pe Lena-n cale.

                        Eu călare, ea pe jos,

                        Cu gherdan de flori frumos

                        Şi cercei lungi de mărgele

                        Să tragă ochii la ele.

                        Calea mândrei aţinui,

                        O florică de-i cerui.

                        Cerui floarea sânului,

                        Ea-mi dă floarea crinului.

                        Cerui floarea din guriţă,

                        Ea-mi dă floarea garofiţă.

                        Cerui apă din izvor,

                        Ea mi-o tulbură cu dor.

                        Cerui apă neatinsă,

                        Ea mi-o dă cu dor aprinsă.

                        Cât am dat de-o am băut,

                        Lena alta mi-a părut,

                        Mi-a părut un toporaş

                        Răcorit de-un izvoraş.

                        De pe cal mă detei jos

                        Să iau floarea s-o miros,

                        Ea s-a prefăcut pe loc

                        Într-un fluturel de foc.

                        Vrui să-l prind, el a zburat.

                        Vrui să beau, apa-a secat.

                        Vai de mine, ce păcat!

                        Lena că m-a fermecat!

                        Fire-ai, Leno, blestemată

                        De-a mea minte tulburată!

                        Să ajungi un negru nor,

                        Ca să ploi lacrimi de dor!