Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Hoţul şi domniţa

                        Frunză verde de alună!

                        Trece voinicul pe lună

                        Şi codrul voios răsună.

 

                        Trece hoţul hăulind,

                        Pe cărare coborând,

                        Din frunziş mereu pocnind.

 

                        Măi voinice, voinicele,

                        Ia-ţi tăişul de plăsele,

                        Pune mâna pe oţele,

 

                        Că se primblă pe potici

                        Trei desagi de irmilici

                        Şi de galbeni venetici,

 

                        Iar în urmă-le, călare,

                        Vine-o mândră fată mare,

                        Gătită pe măritare.

 

                        Ea-i mireasa unui crai

                        Şi se duce cu alai

                        Peste munte, peste plai,

 

                        Dar copila-i amărâtă

                        C-a să fie despărţită

                        De Moldova mult iubită.

 

                        Şi în gândurile sale

                        Ea se roagă-amar cu jale

                        Ca să-i iasă-un zmeu în cale…

 

                        Frunzuliţă de brad mică!

                        Iese hoţul din potică,

                        Singur, vesel, fără frică,

 

                        Ş-apoi zice: Cale bună!

                        Unde mergeţi împreună,

                        Dragii mei, noaptea pe lună?

 

                        Decât la curtea crăiască,

                        Mai bine-n lunca hoţească,

                        Lângă-o inimă frăţească.

 

                        Frunză verde stejărel!

                        Hoţul pleacă sprintenel

                        Cu domniţa lângă el.

 

                        Iarba creşte-n calea lor

                        Şi domniţa, scump odor,

                        Vesel calcă pe covor.