Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Hâtrul bătrân

                        Floricică, floricea!

                        Când eram pe vremea mea,

                        Câte trei mândre aveam,

                        Cu tustrele mă iubeam,

                        Una-n deal şi una-n vale,

                        Una la mijloc de cale,

                        Iar de când m-am bătrânit

                        Fetele m-au părăsit,

                        Sui în deal, cine mă cheamă?

                        Moartea care-mi cere seamă?

                        Dau în vale, cine-mi râde?

                        Moartea care mă cuprinde?

                        Pomul dacă-mbătrâneşte,

                        Pune-i paie de-l pârleşte.

                        Omul dacă a-mbătrânit

                        Fă-i sicriu de odihnit.

                        Vai de dânsul! vai de el!

                        Când e omul tinerel,

                        Lesne-i vine a gândi

                        Cât pământul c-a trăi.

                        Ci zilele omului

                        Sunt ca floarea câmpului:

                        Dimineaţa înfloreşte,

                        Peste zi se veştezeşte

                        Şi spre seară nu mai este!