Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Curcile

                        Nişte curci îmbătrânite,

                        Gârbovite şi zburlite,

                        Sta sub şură tremurând,

                        Şi, privind cu pizmuire

                        A porumbilor iubire,

                        Ziceau toate-aşa, pe rând:

                        „Elei, soro! Elei, frate!

                        Aşa păsări desfrânate

                        Mai văzut-aţi încă voi?

                        Ian priviţi, o! surioare!

                        Cum se drăgostesc la soare,

                        Făr-a le păsa de noi!

                        Nu le-i frică

                        De nimica

                        N-au ruşine nicidecum!

                        Au nu ştiu c-a nostru nume

                        Onorat de toţi e-n lume,

                        Că drept pilde noi acum…”

                        „Voi acum sunteţi bătrâne,”

                        Le răspunse-atunci un câne

                        „Voi acum sunteţi zbârcite,

                        Gârbovite şi zburlite,

                        Voi, de ciudă, voi, de ură,

                        Staţi cobind acum sub şură,

                        Clevetind cu pizmuire

                        A porumbilor iubire,

                        Căci de mult v-aţi trăit traiul,

                        V-aţi mâncat de mult mălaiul,

                        Şi-acum toate la un loc

                        Nu plătiţi nici de-un potroc!”