Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Cântecul ginţii latine

                        Latina gintă e regină

                        Între-ale lumii ginţi mari;

                        Ea poartă-n frunte-o stea divină

                        Lucind prin timpii seculari.

                        Menirea ei tot înainte

                        Măreţ îndreaptă paşii săi.

                        Ea merge-n capul altor ginţi

                        Vărsând lumină-n urma ei.

 

                        Latina gintă e virgină,

                        Cu farmec dulce, răpitor;

                        Străinu-n cale-i se înclină

                        Şi pe genunchi cade cu dor.

                        Frumoasă, vie, zâmbitoare,

                        Sub cer senin, în aer cald,

                        Ea se mirează-n splendid soare,

                        Se scaldă-n mare de smarald.

 

                        Latina gintă are parte

                        De-ale pământului comori

                        Şi mult voios ea le împarte

                        Cu celelalte-a ei surori.

                        Dar e teribilă-n mânie

                        Când braţul ei liberator

                        Loveşte-n cruda tiranie

                        Şi luptă pentru-al său onor.

 

                        În ziua cea de judecată,

                        Când faţă-n cer cu Domnul sfânt

                        Latina gintă-a fi-ntrebată

                        Ce a făcut pe-acest pământ?

                        Ea va răspunde sus şi tare:

                        „O! Doamne, în lume cât am stat,

                        În ochii săi plini de-admirare

                        Pe tine te-am reprezentat!