Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Aşteptarea

                        Pe malul mării de spume-albită

                        Ce-nalţă gemet îngrozitor,

                        Ca pe un înger te-aştept, iubită,

                        Cuprins de jale, muncit de dor.

 

                        Fugind de lume, gândind la tine,

                        In lume singur trec pe pământ,

                        Ş-a mele lacrimi, dorinţe, suspine,

                        Cu glasul mării se pierd în vânt.

 

                        Veşnic s-afundă a mea privire

                        În orizonul întunecit,

                        Dar nici o rază de fericire

                        In ochi-mi încă nu a lucit!

 

                        Veşnic în noapte tristă, adâncă,

                        Ascult a vremii pas necurmat,

                        Dar de plăcere nici un ceas încă

                        Pentru-al meu suflet nu a sunat!

 

                        Nimic în lume nu mă încântă,

                        Nu varsă-n pieptu-mi dulce fior.

                        Frunza şopteşte, pasărea cântă,

                        Inima-mi plânge la glasul lor.

 

                        Stau ca o piatră în nemişcare

                        Pierdut pe gânduri adeseori.

                        Privesc la ceruri, privesc la mare…

                        Pe mare valuri! în ceruri nori!

 

                        Ah! vină dragă steluţă lină,

                        De străluceşte pe sânul meu;

                        Alungă noaptea cu-a ta lumină,

                        Stinge cu-n zâmbet amarul greu.

 

                        Destule zile de despărţire!

                        Destule lacrimi, destul amar!

                        Vină de pune cu-a ta iubire

                        Durerii crude veşnic hotar.

 

                        Te-aştept, iubito, în a ta cale,

                        Precum aşteaptă robul mâhnit

                        Să bată ora scăpării sale,

                        Să-şi simtă trupul din lanţ ieşit.

 

                        Te-aştept, iubito, precum aşteaptă

                        Pe-a dimineţii zâmbet voios

                        Sărmanul bolnav ce se deşteaptă

                        În sânul nopţii întunecos.

 

                        Ah! l-a mea jale, l-a mea chemare

                        Dac-al tău suflet e simţitor,

                        Vin’ să-ţi dau numai o sărutare,

                        Ş-apoi din lume vesel să zbor!