Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
O, rămâi…

                        „O, rămâi, rămâi la mine –

                        Te iubesc atât de mult!

                        Ale tale doruri toate

                        Numai eu ştiu să le-ascult;

 

                        În al umbrei întuneric

                        Te asemăn unui prinţ,

                        Ce se uit-adânc în ape

                        Cu ochi negri şi cuminţi;

 

                        Şi prin vuietul de valuri,

                        Prin mişcarea naltei ierbi,

                        Eu te fac s-auzi în taină

                        Mersul cârdului de cerbi

 

                        Eu te văd răpit de farmec

                        Cum îngâni cu glas domol,

                        În a apei strălucire

                        Întinzând piciorul gol

 

                        Şi privind în luna plină

                        La văpaia de pe lacuri,

                        Anii tăi se par ca clipe,

                        Clipe dulci se par ca veacuri.”

 

                        Astfel zise lin pădurea,

                        Bolţi asupră-mi clătinând –

                        Şuieram l-a ei chemare

                        Ş-am ieşit în câmp râzând.

 

                        Astăzi chiar de m-aş întoarce

                        A-nţelege n-o mai pot…

                        Unde eşti, copilărie,

                        Cu pădurea ta cu tot?