Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Nu voi mormânt bogat

                        Nu voi mormânt bogat,

                        Cântare şi flamuri,

                        Ci-mi împletiţi un pat

                        Din tinere ramuri.

                        Şi nimeni-n urma mea

                        Nu-mi plângă la creştet,

                        Frunzişului veşted

                        Doar vântul glas să-i dea.

                        În liniştea sării

                        Să mă-ngropaţi, pe când

                        Trec stoluri greu zburând

                        La marginea mării.

 

                        Să-mi fie somnul lin

                        Şi codrul aproape,

                        Lucească cer senin

                        Eternelor ape,

                        Care din văi adânci

                        Se-nalţă la maluri,

                        Cu braţe de valuri

                        S-ar atârna de stânci –

                        Şi murmură-ntr-una

                        Când spumegând recad,

                        Iar pe păduri de brad

                        Alunece luna.

 

                        Reverse dulci scântei

                        Atotştiutoarea,

                        Deasupra-mi crengi de tei

                        Să-şi scuture floarea.

                        Nemaifiind pribeag

                        De-atunci înainte,

                        Aduceri aminte

                        M-or acoperi cu drag

                        Şi stinsele patimi

                        Le-or troieni căzând,

                        Uitarea întinzând

                        Pe singurătate-mi.