Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Mai am un singur dor

                        Mai am un singur dor

                        În liniştea serii

                        Să mă lăsaţi să mor

                        La marginea mării;

                        Să-mi fie somnul lin

                        Şi codrul aproape,

                        Pe-ntinsele ape

                        Să am un cer senin.

                        Nu-mi trebuie flamuri,

                        Nu voi sicriu bogat,

                        Ci-mi împletiţi un pat

                        Din tinere ramuri.

 

                        Şi nimeni în urma mea

                        Nu-mi plângă la creştet,

                        Doar toamna glas să dea

                        Frunzişului veşted.

                        Pe când cu zgomot cad

                        Izvoarele-ntr-una,

                        Alunece luna

                        Prin vârfuri lungi de brad.

                        Pătrundă talanga

                        Al serii rece vânt,

                        Deasupra-mi teiul sfânt,

                        Să-şi scuture creanga.

 

                        Cum n-oi mai fi pribeag

                        De-atunci înainte,

                        M-or troieni cu drag

                        Aduceri aminte.

                        Luceferi, ce răsar

                        Din umbră de cetini,

                        Fiindu-mi prietini,

                        O să-mi zâmbească iar.

                        Va geme de patimi

                        Al mării aspru cânt…

                        Ci eu voi fi pământ

                        În singurătate-mi.