Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Lumea îmi părea o cifră…

                        Lumea îmi părea o cifră, oamenii îmi păreau morţi,

                        Măşti, ce râd după comandă, cari ies de după porţi

                        Şi dispar – păpuşi măiestre, ce că sunt nici că nu ştiu

                        Şi-ntr-o lume de cadavre căutam un suflet viu;

                        Mă zbăteam dorind viaţă, cu ce sete eu cătam

                        Precum cel ce se îneacă se acaţă de-orice ram.

                        Dibuit-am în ştiinţe, în maxime, în poezie,

                        Dară toate îmi părură sură, stearpă teorie.

                        N-aveam scop în astă lume, nici aveam ce să trăiesc

                        Până când… blestem momentul! până ce-a fost să te-ntâlnesc.

                        Oare sunt eu tot acelaşi? Singur nu mai mă-nţeleg:

                        De clipirea genei tale putui viaţa să mi-o leg.

                        Eram mândru – înjosirea, ba sclavia mă înveţi:

                        Mă dispreţuiesc pe mine… ce mai are astăzi preţ?

                        Îmi părea că împăraţii sunt pe lume un nimic

                        Căci ei nu ţineau în mână degetul tău dulce, mic,

                        Începusem s-am în lume ceva ce plătea mai mult

                        Decât lumea, decât totul ce putusem să ascult;

                        Mă miram, cum de pierdusem ochii pentru tot ce fu?

                        Toate existau sub soare, pentru că exişti şi tu.