Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Iar când voi fi pământ

                        Iar când voi fi pământ,

                        În liniştea serii,

                        Săpaţi-mi un mormânt

                        La marginea mării.

 

                        Nu voi sicriu bogat,

                        Podoabe şi flamuri,

                        Ci-mi împletiţi un pat

                        Din veştede ramuri.

 

                        Să-mi fie somnul lin

                        Şi codrul aproape,

                        Să am un cer senin

                        Pe-adâncile ape.

 

                        S-aud cum blânde cad

                        Izvoarele-ntr-una,

                        Pe vârfuri lungi de brad

                        Alunece luna.

 

                        S-aud pe valuri vânt,

                        Din munte talanga,

                        Deasupra-mi teiul sfânt

                        Să-şi scuture creanga.

 

                        Şi cum n-oi suferi

                        De-atunci înainte,

                        Cu flori m-or troieni

                        Aduceri aminte.

 

                        Şi cum va înceta

                        Al inimii zbucium,

                        Ce dulce-mi va suna

                        Cântarea de bucium!

 

                        Vor arde-n preajma mea

                        Luminile-n dealuri,

                        Izbind s-or frământa

                        Eternele valuri

 

                        Şi nimeni-n urma mea

                        Nu-mi plângă la creştet,

                        Ci codrul vânt să dea

                        Frunzişului veşted.

 

                        Luceferii de foc

                        Privi-vor din cetini

                        Mormânt făr’ de noroc

                        Şi fără prieteni.