Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Din Iliada

                        Cântă-ne, zână, a lui Ahile Peleidul mânie,

                        Care cumplită făcu aheilor jale nespusă,

                        Suflete mii viteze de fii de eroi în Aii

                        Au trimis, pe ei înşii de pradă la câni lăsându-i

                        Şi la paseri. Astfel se-mplini a lui Zeus voinţă

                        Din acea zi când cearta făcu dezbinare amară

                        Între mult divinul Ahile şi fiul lui Atreu,

                        Agamemnon, al neamului tot şi al regilor rege.

                        Care din zei aţâţă al dezbinului foc între dânşii?

                        Fiul Latonei şi al lui Zeus, mânios pe rege,

                        El a trimis pierzătoare boli şi moarte prin gloate,

                        Pentru că atreidul mustrase pe preotul Chrise

                        Când acesta veni la Achaici mândre corăbii

                        Ca să-şi răscumpere fiic-aducând preţioasele daruri

                        Şi cu laurul nemuritorului Phoibos Apolon

                        Încunjură toiagul de aur. Tare rugă el

                        Şi pre ahei, dar mai cu seamă pe cei doi

                        Fraţi atrizi, ce erau căpetenii ai limbilor toate.