Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Care-i amorul meu în astă lume

                        Care-i amorul meu în astă lume:

                        Este-al bravurii coiful de aramă,

                        Sau al măririi aspru rece nume?

 

                        Sau este claustrul cernit, ce cheamă

                        Cu-a lui icoane sânte-ngălbenite,

                        Cu clopotu-i vestind a morţii dramă?

 

                        Sau este chipul blând unei iubite,

                        Ce, dulce, pură, sântă şi frumoasă,

                        Să-mi facă zile albe, – ore-aurite?

 

                        O văd adesea steauă radioasă

                        ‘N-oglinda sufletului meu – o zeie –

                        Ş-a ei privire-asupra mea se lasă:

 

                        De înger suflet, chipul de femeie;

                        În visul vieţii ei ea sfânt surâde

                        Şi mă-namor de-oricare-a ei idee,

 

                        Când lumea-amar de visu-acesta râde:

                        Nu e femeia ce crezi tu, nebune,

                        Şi chipul care inima-ţi l-închide

 

                        Nu este-n lume. Cine-atunci mi-a spune

                        Unde e îngerul cu-aripi senine,

                        A sufletului meu scumpă minune?

 

                        Ea n-a fost niciodată… doar în tine

                        De-a fost vreodată ea, de mult e moartă,

                        Astfel de chip o dată-n lume vine.

 

                        Dar de nu e, mângâie-ţi a ta soartă –

                        Crede: că ea deodată cu-a ta fire

                        Trecut-a-n lume-a cerurilor poartă,

 

                        Dar înainte de-a-i-ntâlni privirea,

                        Ea a murit şi-a ei fiinţă bună

                        E colb în lume, umbră în gândire!

 

                        De-aceea-n înstelate nopţi cu lună,

                        Pasu-ţi îndreaptă, cată cimitirul

                        Şi un mormânt ţi-alege, ţi-ncunună,

 

                        Încoardă-ţi lira scumpă, iară mirul

                        Al vorbelor iubirii tu îl varsă

                        Pe-acel mormânt ce-l înverzeşte pirul

 

                        Şi zi: Dormi dusă, inima mea arsă.