Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Cântec vechi

                        Vino, scumpă, de priveşte

                        Dorul tău cum mă munceşte.

                        Nici defel cum nu mă lasă

                        Nici să intru seara-n casă,

                        Ci din aşternut mă scoală,

                        Ca pe-un pătimaş de boală,

                        Şi mă face de alerg

                        Neştiind pe unde merg.

                        Când în zori de dimineaţă,

                        Mă visez cu tine-n braţe,

                        Când te strâng să nu te pierd

                        Şi te chem şi te dezmierd.

                        Ars deodată sar din pat,

                        Singurel m-am deşteptat,

                        Suspinând şi ameţit,

                        Mă simt mai nenorocit.

                        Sunt de carne, nu-s de fier!

                        Ce să fac ca să nu pier.

                        Căci rănit sunt de amor,

                        De nici trăiesc, nici nu mor:

                        Somnul meu nu este somn,

                        Nici pe mine nu sunt domn.

                        A dormi de sunt pe cale,

                        Zăresc chipul dumitale:

                        O icoană zugrăvită

                        Cu mulţi nuri închipuită.