Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Adio

                        De-acuma nu te-oi mai vedea,

                        Rămâi, rămâi cu bine!

                        Mă voi feri în calea mea

                        De tine.

 

                        De astăzi dar tu fă ce vrei,

                        De astăzi nu-mi mai pasă

                        Că cea mai dulce-ntre femei

                        Mă lasă.

 

                        Căci nu mai am de obicei

                        Ca-n zilele acele,

                        Să mă îmbăt şi de scântei

                        Din stele,

 

                        Când degerând atâtea dăţi,

                        Eu mă uitam prin ramuri

                        Şi aşteptam să te arăţi

                        La geamuri.

 

                        O, cât eram de fericit

                        Să mergem împreună,

                        Sub acel farmec liniştit

                        De lună!

 

                        Şi când în taină mă rugam

                        Ca noaptea-n loc să steie,

                        În veci alături să te am,

                        Femeie!

 

                        Din a lor treacăt să apuc

                        Acele dulci cuvinte,

                        De care azi abia mi-aduc

                        Aminte.

 

                        Căci astăzi dacă mai ascult

                        Nimicurile-aceste,

                        Îmi pare-o veche, de demult

                        Poveste.

 

                        Şi dacă luna bate-n lunci

                        Şi tremură pe lacuri,

                        Totuşi îmi pare că de-atunci

                        Sunt veacuri.

 

                        Cu ochii serei cei de-ntâi

                        Eu n-o voi mai privi-o…

                        De-aceea în urma mea rămâi –

                        Adio!