O ceaţă caldă
Unde sunt frunzele
Hrănite cu sângele
Dragostei noastre?!
Unde e sângele verde
Al frunzelor tinere?!
Şi apele unde sunt
Limpezi de sufletul nostru?!
Şi sufletul unde e
Limpezit de tremurul de ape?!
Unde e pasărea
Trezită în zori
De şoaptele dragostei noastre?!
Unde e dragostea noastră
Trezită în zori
De-al păsării cântec?
O ceaţă caldă de frunze
Alunecă printre arbori
Şi eu de ea mă lipesc, iubito,
Precum atunci, precum atunci –
De făptura ta somnoroasă.