Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Împăcare

                        Tovarăş scump de clipe grele

                        Am vrut să-mi fii pe drumul greu:

                        ţi-am dat nădejdea vieţii mele,

                        Un cer senin cu mândre stele –

                        Şi floarea sufletului meu.

 

                        Dar floarea, când ai vrut s-o scuturi,

                        S-a veştejit în mâna ta.

                        Acu-n zadar îmi ceri săruturi,

                        Aleargă iar: vei prinde fluturi

                        Şi alţi obraji vei săruta!…

 

                        Nu-ţi mai cerşesc, ca-n altă vreme,

                        Îngenuncheat surâsul tău.

                        O, nu, – cu tainice blesteme,

                        Din calea ta n-or să te cheme

                        Nici lacrimi, nici păreri de rău.

 

                        A mea a fost cea mai frumoasă

                        Din partea minunatei pâini;

                        De restul ei nimic nu-mi pasă:

                        Adună restul de pe masă

                        Şi-aruncă-l, draga mea, la câni!…

 

                        Pe tine, cea de altădată,

                        Lumină stinsă pentru veci,

                        Aşa cum visul meu te-arată,

                        Eu te iubesc… Dar niciodată

                        Pe tine, umbră care pleci!

 

                        De-aceea, împăcat cu mine,

                        În urma ta, străin mă vezi.

                        Nu-ţi zic decât: te du cu bine!

                        Şi zâmbitor mă uit la tine,

                        Cum tot mai mult te depărtezi.