Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Fata tristă

                        Firul gândului frumos

                        Un suspin mi-l taie,

                        Că de-atâta vreme cos

                        Singură-n odaie.

 

                        Şi doar mâna mea, cu greu,

                        Flori de fir împarte.

                        Flori aleg, – dar gândul meu,

                        Gândul mi-e departe!

 

                        Uneori, când ţin la piept

                        Strânsă cusătura,

                        Închid ochii şi-l aştept

                        Să-mi sărute gura.

 

                        Iar când umbra serii vine

                        Dorul creşte-n mine

                        Şi tristeţea mă doboară

                        Grea, ca o povară…

 

                        O, ştiu bine că-n zadar

                        Dragostea mă mână

                        Să-l aştept cu lacrimi iar

                        Noaptea, la fântână.

 

                        Nu mai vine să-i şoptesc

                        Dorurile toate

                        Şi la sân să-i încălzesc

                        Mâinile-ngheţate!

 

                        Ci doar vântul nopţii rece

                        Fruntea mi-o sărută,

                        Peste codri luna trece

                        Galbenă şi mută.

 

                        Lung suspină-n freamăt greu

                        Fagii de pe coaste…

                        Noapte dulce, dragul meu

                        A plecat în oaste.