Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Jertfele împăcării

                        În negura pădurii castelul îngrădit

                        Cu şanţuri uriaşe stă trist, mucigăit,

                        Şi numai câteodată în jurul său revine

                        Mişcarea vieţii calde, când paveze quirine

                        Răsar de după ziduri – de două ori pe an.

                        Atunci legionarii colosului roman

                        Ies grabnici ca furtuna şi tari ca răzbunarea,

                        Dar nu le simţi nici pasul, nici nu le-auzi strigarea,

                        Se-mprăştie deodată şi iar s-adună des

                        Şi pier în crâng. Se joacă? Dar iată-i! Dânşii ies

                        Mai mulţi! Erau o sută şi-acum ei sunt o mie,

                        Mai iuţi şi mai năvalnici, mai plini de vijelie.

                        S-amestecă, s-aruncă popor peste popor!

                        Ies fulgere din suliţe, dar suliţele mor

                        Zdrobite de pieptarul puternicelor zale;

                        Ajung acum la piepturi, cu pumnii-şi fac ei cale

                        Prin şiruri teutone: nici ţipete de guri,

                        Nici tropot nu s-aude! Vezi numai izbituri

                        De pumn, mişcare mută de braţ şi de secure.

                        Şi-n muta zvârcolire, ei intră în pădure

                        Aşa-ncleştaţi: şi codrii iau flacără acum.

                        Şi ei se luptă-n flăcări, s-azvârl, se îneacă-n fum,

                        Iar brazii cad pe dânşii aprinşi, se prăbuşeşte

                        În capul lor tot codrul, dar nimeni nu gândeşte

                        La fugă – două neamuri aprinse de un gând:

                        Din doi protivnici unul să piară mai curând.