Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Fatma

                        În faptul dimineţii, prin parc, îngândurată,

                        Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată

                        A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad

                        Iar tinerele-i plete de peste umeri cad

                        Pe piept, şi ea le prinde mănunchi în alba-i mână.

                        Zâmbind s-aşează fata aproape de fântână

                        Pe-o lespede de marmor, privind cu gândul dus

                        La gura de balaur ce-azvârle apa-n sus.

 

                        Tiptil atunci, din umbra tufişului răsare

                        Nin-Musa, rob din Yemen. El iese din cărare,

                        S-apropie de fată, o prinde pe furiş,

                        S-apleacă, o sărută şi piere prin tufiş.

                        Fatma răsare-n ţipet, de spaimă-ngălbenită.

                        El are fes ca-n Yemen şi haina zdrenţuită!

                        Şi grabnic eunucii se-nşiră, urmărind

                        Ca şerpii prin tufişuri pe Musa-Nin, şi-l prind.

 

                        Fatma plângând se duce la tată-său şi-i spune:

                        Voi pune servitorii să-l bată! Şi voi pune

                        Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat

                        De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat!

                        Mişelul! Şi Ben-Omar izbeşte cu piciorul

                        Şi dă un semn. În lanţuri legat, cutezătorul

                        Nin-Musa intră palid, cu ochii la pământ

                        El are fes ca-n Yemen şi-o zdreanţă de veşmânt.

 

                        Fatma stă răzimată de-al tronului pilastru,

                        Şi sclavul stă înainte-i. El are fes albastru,

                        Şi-albaştri are ochii, d-un farmec dureros;

                        E tânăr şi e palid şi-aşa e de frumos!

                        S-aruncă furtunatic spre rob atunci sultanul,

                        Şi-i fulgeră-n cap ochii şi-n mână iataganul;

                        Acesta e? Şi fata se-ndoaie puţintel:

                        N-a fost acesta, tată! Să nu loveşti în el!