Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Noaptea dintr-un buzunar

                        Plâng de mila ta, Negrilă,

                        Că ai fost un greier prost!

                        E greşeala nimănui

                        Că te-a-nchis în floarea lui

                        Albul nufăr

                        Ca-ntr-un cufăr!

 

                        Stând pe umărul meu stâng,

                        Înger negru fără cer,

                        Ai căzut ca un nătâng

                        Într-un buzunar adânc!

 

                        Că râvneai, n-aveam habar,

                        Noaptea dintr-un buzunar!

                        Eu te cred, poate şi eşti

                        Unul din vrăjiţii prinţi

                        Dintr-o carte de poveşti

                        Rătăcită de părinţi.

 

                        Iarna, ca-ntr-un alb prăpăd,

                        Nu te-aud şi nu te văd.

                        Viscole şi moine trec

                        Către zodia Berbec

                        Care-ntinde bot de aur

                        Spre păşunile din Taur.

 

                        O să se întoarcă, ştiu,

                        Şi Negrilă-ntr-un târziu.

                        Poate că la primăvară

                        Va veni, ca dintr-un vis,

                        El, Negrilă, rupt în coate

                        Şi desculţ, flămând precis.

 

                        Ochii lui asemeni

                        Stelei duble Gemeni.

                        Şed în cer ca-ntr-un copac

                        Oglindindu-se în lac,

                        Unde cred că se ascunde

                        Constelaţia lui Rac.

 

                        O, Negrilă, greier bun,

                        Toată vremea te-am chemat,

                        Tuturor am să le spun

                        Fără milă că mă laşi.

                        O, Negrilă, greieraş,

                        Tot nu cred că m-ai uitat!

 

                        Uite mila mea ce-a fost,

                        Că mi-e dor de-un greier prost!

                        Uite mila mea ce-nseamnă,

                        Că mi-e dor de astă-toamnă!