Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Balada lui Siminic

                        Colo-n jos pă prundurele

                        Ziduiesc trei frăţurele.

                        Care cum zidul făcea

                        Pe noapte se surpa.

                        Ei aşe s-o sfătuit:

                        Care nevasta-a vini

                        Cu prânzu mai dimineaţă

                        Tăt în zâd s-o zâduiască.

 

                        Nevasta lui Siminic

                        Dimineaţa s-o sculat

                        Şi pă faţă s-o spălat

                        Şi prânzu şi l-o gătat

                        Şi pruncii i-o aşezat,

                        La Siminic o alergat.

 

                        Siminic din grai grăie:

                        – Doamne, la nevasta me,

                        Dă-i, Doamne, un lup nainte,

                        Doară ie s-o spăimânta

                        Şi prânzu şi l-a vărsa

                        Şi napoi s-a înturna.

                        Ea lupu l-o-nconjurat

                        La Siminic o alergat.

                        Siminic din grai grăie:

                        – Doamne, la nevasta me,

                        Dă-i, Doamne,-un lujer nainte,

                        Doară ie s-o-mpiedica

                        Şi prânzu şi l-a vărsa.

                        Ea lujeru l-o-nconjurat

                        La Siminic o-alergat.

 

                        – Haidaţi, măi fraţi, să prânzim,

                        Nevasta să zâduim.

 

                        Zâduită până-n brâu,

                        Răsărit-o-on spic de grâu;

                        Zâduită până-n barbă,

                        Răsărit-o-on spic de iarbă.