Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore

Tipăreşte
Veac de tăcere

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „”dacă””

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „”nu””

Hai să conjugăm ninsoarea şi uitarea eu şi tu

Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.

 

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „”însă””

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „”hai””

Vai, vom face repetiţii pentru iad şi pentru rai.

De ecouri mari de piatră vei fi răsă, vei fi plânsă.

 

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „”pleacă””

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul „”taci””

Prin albastrele troiene să fim liberi şi săraci,

Să uităm ce-nseamn㠄totuşi”, să uităm ce-nseamn㠄”dacă””.

 

Să uităm academia, tribunalul, primăria,

Veveriţe fără nume ne predea curate legi,

Când se va răsti furtuna vorba mea s-o înţelegi

Cănd vor susura izvoare află c-a murit mânia.

 

Şi de unde până unde să uităm ce mai înseamnă

Să rămânem ai naturii, botezaţi în necuprins,

La sfârşitul toamnei lumii să ne apucăm de nins

De Crăciun ne fie iarăşi dor de vară şi de toamnă.

 

Vai, sunt răuri pe aicea care merg spre noi cuminte

Vino, să spălăm în ele pata lumii de noroi,

Ca într-un târziu şi munţii să înveţe de la noi,

Darul de-a trăi mai liber fără a rosti cuvinte.

 

Sunt sătul de vorbe, vorbe, a nimic aducătoare,

Vino să uităm cuvinte şi să învăţăm a fi,

De cuvinte fără noimă, de sonorităţi pustii,

Să spălăm întrega fire, să trăim cu-ndurerare.

 

Să uităm ce-nseamn㠄”lume””, şi „”avere””, şi „”putere””

Să uităm cuvântul „”dacă””, să uităm cuvăntul „”da””,

Şi-ntr-un veac fără cuvinte, ca doi cai fără de şa

Să trăim tăcând iubirea, fiindcă totul e tăcere.