Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore

Tipăreşte
Opriţi această frunză

Atunci când cade frunza pornită să răstoarne

Întreaga roată a lumii şi fiecare pom

O simt că mi se rupe din sânge şi din carne

Şi mi se face milă de lume şi de om.

 

Şi mi se face milă de mine şi de tine

Şi frunza care cade mă-nebuneşte iar

Şi –apoi de-atâtea lacrimi îmi e puţin mai bine

Şi îmi se desfrunzeşte pe trup un calendar.

 

Şi nu se mai întamplă nimic din cele sfinte

Doar frunza care cade în dulce hodoronc

Şi nu mai am putere şi nu mai am cuvinte

Şi fiecare fibră răsună ca un gong.

 

Opriţi pe creangă frunza, destul cu-atâta toamnă,

Destul cu-atâta ceaţă şi oameni neciteţi

Opriţi această frunză de foc ce mă condamnă

Să ştiu măsura scurtei mele vieţi.