Poezii pentru copii

Abonează-te la fluxul RSS

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore

Tipăreşte
Marş de adio

La muncă, derbedei, că trece anul

şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.

 

Făceaţi pe democraţii cei cucernici,

Cristosul mamii voastre de nemernici.

 

Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine

şi-apoi convingeţi-vă că e bine.

 

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul

şi i-aţi distrus averile şi steagul.

 

S-ajungem colonia de ocară

care-şi va cere scuze în maghiară.

 

Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,

aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.

 

Şi, prin vânzări de ţară infernale,

aţi omorât cu voie animale.

 

La greul greu care mereu ne-ncearcă,

răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.

 

Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu

întoarceţi România – n Evul Mediu.

 

Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,

v-aş desena cu acul, să vă sperii.

 

Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,

ci credite din călimări străine.

 

Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina

şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.

 

Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul

s-au compromis negustorind Ardealul.

 

De unde sunteţi, mă, din ce găoace

cum v-au putut părinţii voştri face?

 

Ce condimente le-au picat în spermă

de e trădarea voastră-atât de fermă?

 

Aţi pus nenorocita voastră labă

pe-această tristă ţară Basarabă.

 

Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul

s-o faceţi curva voastră de serviciu.

 

Mimaţi respectul pentru cele sfinte,

dar vindeţi şi pământuri şi morminte.

 

Aţi inventat examene severe,

supunere poporului spre-a-i cere.

 

Şi toată zbaterea a fost degeaba

că-n nas mai marii v-au închis taraba.

 

Minciuna voastră v-a adus pe scenă,

actori într-o politică obscenă.

 

Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară,

ia cereţi-vă puţintel, afară.

 

Decât să vă trimită ţara noastră ,

mai bine mergeţi voi în mama voastră.

 

Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,

şi nu albanizaţi această ţară.

 

Băgaţi viteză, că vă trece anul

şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.

 

Şi ce vă pot eu spune la plecare

decât lozinca lui Fănuş cel mare :

 

Nenorociţilor, se rupe şnurul,

„La muncă, la bătut ţăruşi cu curul!”