Fabule

Abonează-te la fluxul RSS

Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Privighetoarea în colivie

                        O cântăreaţă privighetoare,

                        De mică prinsă, stă la închisoare,

                        Şi colivia i-era locaş.

                        Vreme la mijloc multă trecuse,

                        Dar ea să uite tot nu putuse

                        De unde-a luat-o omul vrăjmaş.

 

                        Nencetat tristă gândea cu jale

                        L-a tinereţii veselă vale,

                        L-acele crânguri, l-acel izvor,

                        Unde l-a nopţii lină tăcere

                        Ea a vieţii cânta plăcere,

                        Razele zilei, dulcele-amor.

 

                        La câte păsări sunt zburătoare,

                        Sloboda viaţă e lucru mare;

                        Natura este patria lor.

                        Aşa şi mica pasărea noastră,

                        Care de minte era cam proastă,

                        Căta mijloace să scape-n zbor.

 

                        Astă dorinţă e lăudată,

                        Când e-ntărită pe judecată

                        Şi când folosul e prevăzut;

                        Dar ea uitase că mai-nainte

                        O-nştiinţase un pui cuminte

                        Că vrând să zboare mulţi au căzut.

 

                        Ea n-avea aripi. Fără mijloace,

                        O păsărică ce poate face,

                        Decât supusă soartei a fi,

                        Sau să aştepte până să-i crească

                        Smulsele aripi, şi să găsească

                        Noi mijloace de a fugi?

 

                        Astfel pe dânsa o sfătuieşte

                        O rândunică ce o iubeşte

                        Şi care gândul ei îl ştia.

                        Exemple multe des îi tot spune

                        Şi îi arată cu dovezi bune

                        C-acum să scape nu va putea.

 

                        Dar tinereţea neînţeleaptă

                        Poveţi n-ascultă, vremi nu aşteaptă;

                        Toate-nainte-i jucării sânt.

                        Printre zăbrele ea se strecoară,

                        Puţin se-nalţă, de-o palmă zboară,

                        Şi cade-ndată jos pe pământ.