Fabule

Abonează-te la fluxul RSS

Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Catârul ce-şi laudă nobilitatea

                        Catârul unui părinte

                        Cu proastele lui cuvinte

                        Nobleţea îşi lăuda,

                        Zicând fără încetare

                        Că de o virtute mare

                        Exempluri mumă-sa da,

                        Că ea a fost la războaie,

                        Că la cutare bătaie

                        Singură a biruit,

                        Şi că l-a ei privire,

                        Oricare om cu simţire

                        De tot rămânea uimit;

                        De aceea se cuvine

                        Oamenii să i se-nchine,

                        Domnul catâr socotea;

                        Şi uitând a sa rea stare,

                        Părinteasca naintare

                        La lumină tot scotea.

                        Dar cum se sfârşi nobleţea?

                        Când îi veni bătrâneţea.

                        La râşniţă el fu pus,

                        Unde, prost, în scăpătare,

                        De tatăl său, măgar mare,

                        El aminte şi-a adus.