Fabule

Abonează-te la fluxul RSS

Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Momiţa şi două mâţe

                        În a momiţelor ţară

                        (Ce mai nu are hotară)

                        Odată judecătoare

                        Era o momiţă, care

                        Chibzuia cu scumpătate

                        Cumpăna cea de dreptate.

                        Şi iată că la momiţă

                        Se arată două mâţe,

                        Zgâriate, încruntate,

                        În prigonire de moarte,

                        Părăsind al lor lăcaş,

                        Pentr-un bulgăre de caş.

                        Una strigă: „Socoteşte!

                        Caşul eu l-am fost ochit.”

                        Alta ţipă: „Hotărăşte!

                        Caşul eu l-am dobândit.”

                        – Staţi! le zise lor momiţa.

                        În cumpăna de dreptate

                        Se va lămuri fiinţa

                        Pricinii de caş urmate.

                        Apoi caşul drept în două

                        Rumpându-l ea prea frumos,

                        Au pus întru amândouă

                        Cumpene câte un boţ.

                        Dar când cumpăna ridică,

                        Vede c-o parte-i mai mică;

                        Muşcă, cearcă, chibzuieşte

                        Şi bine nu nimereşte.

                        Acum partea cea muşcată

                        Nu trăgea ca ceialaltă;

                        Muşcând iar din acea grea,

 

                        Tocmai drept nu nimerea.

                        Şi aşa pân-în sfârşit

                        Tot în cumpene au tras;

                        Iar mâţele s-au trezit

                        Că din caş n-au mai rămas.