Fabule

Abonează-te la fluxul RSS

Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Lupul şi motanul

                        Un lup odată au intrat,

                        De frică, nu de voie bună,

                        Scăpând viaţa, la un sat.

                        El se gonea din urmă

 

                        De către vânători cu puşte înarmaţi

                        Şi câini întărâtaţi;

                        Iar un aşa alai să nu dea Dumnezeu

                        Nici la vrăjmaşul meu.

                        În deznădăjduire,

 

                        Sărmanul lup căta oriunde mântuire

                        Şi, întâlnind pe un motan,

                        Prieten de mai an,

                        Îi zice: „Frăţioare!

 

                        Tu nu ştii undeva aici a mea scăpare?”

                        – Ba ştiu – răspunse el – aleargă la Trifan,

                        Că este foarte blând şi milostiv ţăran.

                        – Oh! nu pot, către dâns’ sunt tare vinovat,

                        Căci astă-iarnă lui viţica i-am mâncat.

 

                        – Apoi dă fuga la Arvinte,

                        El este un ţăran şi vrednic şi cuminte.

                        – Cu dânsul iarăşi sunt smintit,

                        Pentru c-adeseori lui oi am spârcuit.

                        – Aşadar ce să faci? La vornicul bătrân

                        Aleargă, că e bun şi primitor român.

 

                        – Nici la acesta n-am obraz,

                        Lui an cu nişte miei i-am fost făcut necaz.

                        – Apoi dar, cumătre, nu-i bine.

                        Şi ce nădejde ai aice pentru tine,

                        Când tu cu toţii eşti stricat

                        Şi numai singur vinovat:

                        Culege dar ce-ai semănat!