Fabule


Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Gâştele

                        Cu o prăjină mare,

                        Ţăranul gâşte de vânzare

                        Mâna la târg.

                        Şi drept să zic:

 

                        În cârdul gâştelor, spre buna îndemnare,

                        Grăbind la zi de târg, bătea ades cam tare.

                        (Dar unde de câştig sau pagubă s-atinge,

                        Nu numai gâştele, şi omenirea plânge.)

                        Eu nu vinovăţesc ţăranul nicidecum;

                        Iar gâştele altfel aceasta judeca

                        Şi, întâlnindu-se c-un trecător pe drum,

 

                        Aşa striga:

                        – A! Ce necaz, ce osândire!

                        Asupra gâştelor ce crudă prigonire!

                        Priveşte, un ţăran cum bate joc cu noi;

                        De astă-noapte el ne mână denapoi.

                        Lui, nătărăului, nu-i trece nici prin minte

                        Că are datorie a ne arăta cinste;

                        Căci noi ne tragem drept din neamul cel slăvit

 

                        Ce Capitolia din Rom’ au izbăvit!

                        Romanii, mulţămiţi, au pus şi sărbătoare,

                        Pentru aşa a lor prea vrednică urmare.

 

                        – Şi voi tot cu aceasta vreţi

                        A lumii slavă să aveţi?

                        Au zis acel drumeţ.

                        – Strămoşii noştri…

 

                        – Ştiu,

                        Dar eu la vorba mea să viu:

                        Ce faptă vrednică voi aţi făcut în lume?

                        – Nimica, însă noi…

                        – Că numai de fripture voi

                        Sunteţi şi bune.

 

                        Lăsaţi dar pe strămoşi în pace:

                        Cu fapta e cinstit acel care o face.

 

                        Această fabulă a lămuri se poate,

                        Dar gâştele să nu se-ntarte.