Fabule

Abonează-te la fluxul RSS

Fabule după autor

Fabule de Grigore Alexandrescu
Fabule de La Fontaine
Fabule de Alecu Donici
Fabule de George Topârceanu
Fabule de Ion Luca Caragiale
Fabule de Ivan Andreievici Krâlov
Fabule de Gheorghe Asachi

Tipăreşte
Capra şi iada

                        Ţăranul între vitişoare

                        Avea şi o căpriţă.

                        El o numea leliţă,

 

                        Îi da adese tăricioare.

                        Şi bine o ţinea.

                        Ea însă un nărav avea:

 

                        De câte ori ţăranul intra pe zi în casă,

                        Căpriţa după dânsul pe-o laviţă sărea,

 

                        Apoi şi peste masă…

                        Stăpânu-i suferea,

                        Căci aştepta să vadă

 

                        Curând, pe lângă capră, şi o frumoasă iadă

                        (Iar unde omul este pe cale de sporit

 

                        Oricare suferinţă

                        O poartă, mulţumit,

                        Vânând a lui dorinţă.)

 

                        Nu după multă vreme ieduţa se născu.

                        De aldămaş ţăranul la crâşmă petrecu.

 

                        Dar când napoi se-ntoarse,

                        Văzând cum sare iada de pe bordei pe casă,

                        El a bufnit de râs,

                        Şi în proverb a zis:

                        – Căpriţa sare masa,

 

                        Ieduţa – casa!

                        E prea adevărat,

                        Că viţiul din născare

                        Nu e vindecat,

 

                        Şi a naturii lege îşi are-a ei lucrare,

                        Iar mie-mi place când

                        Aud pe-un fiu cu minte cam astfel rezonând:

                        „Părinţilor viaţa, respectul, ascultarea

                        Le sunt dator; dar totuşi în fapte nu doresc

                        A lor deprinderi rele ca fiu să moştenesc.”