Bucuresti

Ştiu, dragi prieteni, că n-o să vă  vină să credeţi, dar asta e prima dată când vizitez (în sfârşit) Bucureştiul. Cu siguranţă nu ultima. N-am venit aici cu treabă. Chiar – pur şi simplu… În vizită la rude. Şi este exact aşa cum m-am aşteptat – frumos, tânăr, plin de viaţă şi potenţial. Un oraş european cu un ritm aparte. Un oraş plin de surprize şi lucruri/locuri frumoase. Un oraş de care te poţi  îndrăgosti. Şi îmbolnăvi. Un oraş ca şi Coca-Cola, un oraş ce creează dependenţă – l-ai văzut şi pe urmă mai vrei iarăşi şi iarăşi şi tot aşa – nu te mai poţi sătura…

Cum de n-am vizitat până acum Bucureştiul?  Bună întrebare… Mai întai – am crescut în Chişinău. Şi chiar dacă am fost de multe ori în vechiul regat, cumva parcă n-am avut nicio

dată drum prin Bucureşti… Văzusem şi munţii şi marea, şi Bucovina şi delta şi cazanele Dunării, dar niciodată (până ieri) Bucureştiul. La drept vorbind îmi cam era deja ruşine… Îl ocolisem de prea multe ori :) De asta am hotărât să vin acum.

În altă ordine de idei – am luat şi o mică pauză de la site. După ce am adăugat toată colecţia poeziilor de Mihai Eminescu şi Vasile Alecsandri (chiar dacă multe nu sunt pentru copii mici) – am decis să îmi iau ceva timp liber, pentru ca să mă decuplez puţin de rutina zilnică… Aşa – pot privi lucrurile dintr-o parte, de sus… Poate-mi vine vreo idee genială pe care s-o implementez, spre folosul tuturor :) Aşadar, chiar şi în această mică vacanţă – mă voi gândi la ce-aş mai putea îmbunătăţi… Adăuga, elimina, modifica, etc. Cine vrea – îmi poate da o mână de ajutor, lăsând un comentariu.

Acum sunt într-o cafenea de lângă Piaţa Victoriei. E timpul să merg la Gara de Nord ca să-mi iau bilet de tren spre Chişinău. Pe mai târziu!